
Ai umblat vreodată prin Valea Umbrei Morţii? Ai văzut vreodată cum arată ea, ai simţit aerul ei uscat care îţi arde sufletul?
Te-ai întrebat vreodată de ce TU… eşti cel care şterge picioarele ce te lovesc?
De ce TU eşti cel ce nu trebuie niciodată să închidă uşa, eşti cel ce nu poţi să dormi când toţi sunt frânţi de oboseală, eşti cel ce nu ai voie să mori.
TU nu eşti ca toţi, TU nu eşti ca ceilalţi, Tu nu poţi să fii ca ei.
TU eşti cel ales… cel mai binecuvântat dintre toţi, cel mai puternic şi cel mai trist.
A mers printre rânduri, şiruri imense de mii şi sute. Erau atât de mulţi bogaţi acolo, atât de frumoşi şi atât de speciali… iar TU vedeai doar pământul şi picioarele Lui. Erai sigur că o să treacă de tine aşa cum a trecut şi de ceilalţi şi la urma urmei, de ce s-ar opri?
TU eşti cel ales să mergi prin Valea Umbrei Morţii, să ştergi picioarele ce te lovesc, să fii cel mai binecuvântat.
_nadia



Ne speriem de valea umbrei mortii.stim cand suntem in acel loc? e bine sa stiu? ma intreb ce inseamna a discerne ca sunt ..acolo . e greu ,e mult, e neinteles..si totusi …eu …sunt acolo.e important doar ca ma doare?ca neglijenta, indiferenta
....celor de langa mine imi adanceste disperarea? ce trebuie sa fac in valea umbrei mortii? Am sa ma duc… .UNDE SA MA DUC? Am sa-i dau putin din mine…din picatura de durere…TU CU-I O DAI SI UNDE-MI ASEZI picatura mea din mine?... stau cu mainile intinse, framantate a asteptare ..doar stau
atunci cineva de ACOLO… a trecut pe langa mine si cuvintele lui au fost ca un pahar de apa in in pustiu din mine …
“chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii NU MA TEM DE NICI UN RAU CACI TE ESTI CU MINE …” Psalmul 23.4
Nu sunt eu cel mai binecuvantat dintre toţi. Nu sunt eu cel mai nenorocit dintre toţi. Nu sunt eu cel mai special dintre toţi. Se poate totuşi să fiu mai vierme decât oricare altul.
Deci, fiecare este acolo unde este. Care-i problema? De ce să mă întreb: de ce eu? când ştiu că toate mi se întâmplă cu bună ştirea lui Dumnezeu. Dacă aşa stau lucrurile nu mă pot panica. Nu mă lasă nici mintea, nici inima, nici sufletul. Aşa că fac ceea ce trebuie să fac. Îmi iau crucea şi mă duc mai departe. Nu sunt cel mai mare erou al creştinătăţii, deşi mândria ne linguşeşte pe toţi.
Aşa merg lucrurile, pentru ce să mă tem de valea umbrei morţii? Trec prin ea, mă speriu şi mă pun să gândesc. Odată ce încep să gândesc încep să şi simt. Cu ambele îmi aduc aminte de credinţă şi fac ceea ce fac de când sunt mântuit: mă încred.
Doar cu asemenea experienta poti realiza maretia Domnului,poti intelege adevarata ta valoare…te poti maturiza spiritual si te face mai intelept o astfel de experienta…..nu m-as oferi voluntar sa experimentez asa ceva dar poate ca daca as fi obligata sa umblu prin VALEA UMBREI MORTII…as umbla doar cu”garantia” prezentei Lui…. in Psalmul 23 ,David e convins de asta si cred ca ar trebui sa-i urmam exemplul:adica sa actionam pe baza promisiunilor facute pentru noi… nu te prapadii
Ar trebui sa luam exemplul lui David din Psalmul 23…..adica sa actionam doar pe baza promisiunilor facute si cu acea “garantie” a prezentei Lui in Valea Umbrei Mortii….dar sigur ca o astfel de experienta te-ar maturiza si te-ar face mai intelept…desigur nu m-as oferi voluntar dar daca m-as increde 100%in Dumnezeu as trece cu brio acest test si cu mai multe virtutii castigate din experienta aceasta….crede si vei “creste”...ai doar de castigat
Ce câştig?
premiul nu e unul comun pentru toti…afla singur…;)
nu eshti deloc convingatoare. ai spune asha ceva unui necreshtin?
Nu eşti convingătoare. Ai da acest răspuns unui necreştin? Tu ce ai câştigat? La ce mă îndemni se bazează pe ceva ce tu deja ai. Ei bine, eu vreau să ştiu în ce mă bag.
de ce esti atat de insistent?unde vrei sa ajungi cu idea?...in primul rand nu eu am venit cu propunerea acestei plimbari…citeste mai bine si atunci vei ajunge la o concluzie…degeaba dobandesti un creier daca nu-l pui la treaba…citeste cu atentie ceea ce am scris….si sincera sa fiu mi-ar placea sa traiesc in lumea bogatilor decat sa ma lamentez mereu….
Să presupunem că îi spui unui necreştin că dacă va crede în Cristos are numai de câştigat. Primul lucru pe care îl va întreba este: ce câştig? Virtuţi? Înţelepciune? Astea sunt lucruri bune. Dar la ce îmi folosesc?
A crede că Isus a trăit şi că a murit este de ajuns pentru mântuire? Cum trebuie să cred? Unii chiar cred că a înviat dar asta nu le oferă mântuire?
Încă o dată: întrebările care se pun pe reper nu sunt pentru a sâcâi pe cei care scriu. Menirea lor este să dezvolte subiectele, să prezinte material pentru întrebările care se pot naşte. Astfel, comunitate reper este o comunitate apologetică, adică una care se angajează să răspundă întrebărilor care se ridică pentru a clarifica probleme legate de Scriptură şi viaţă (sociologice). Vă rog să nu vă simţiţi înţepaţi de întrebări. Trebuie să dăm socoteală de ce credem. Cine ştie în ce crede, în cine crede, poate da răspunsuri fără nici o problemă intelectuală, morală şi spirituală.
...iar virtutea e:Însuşire morală pozitivă a omului; însuşire de caracter care urmăreşte în mod constant idealul etic, binele; integritate morală.Înclinaţie statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acţiuni frumoase.spre asta tinde virtutea….iar fiecare fapta buna isi are rasplata ei iar fiecare pacat isi are pedeapsa lui…
eu optez pentru schimbare…adica…si o pilda,viata unui om ,o carte te poate schimba…de ce nu si aceasta experienta?
la ce iti poate fi de folos intelepciunea?e cam absurda intrabarea ta…e ca si cum mai intreba:la ce imi folosesc genele?
intelepciunea iti e de folos in viata de zi cu zi….e pe aceasi unda cu rationamentul
Ar fi o întrebre absurdă dacă orice om ar avea-o şi ar folosi-o. Tocmai pentru că sunt prea mulţi care nu o au, şi foarte mulţi care cred că o au, întrebarea devine justificată. Dar e un subiect palpitant, fapt pentru care întreb: dacă înţelepciunea este pe aceeaşi linie cu raţionamentul, care sunt asemănările şi deosebirile? Ai spus că înţelepciunea îţi este de folos în viaţa de zi cu zi. Eu întreb: la ce din viaţa de zi cu zi (ce e viaţa de zi cu zi?)? Raţionamentul e tot una cu raţiunea?
Întrebarea: la ce foloseşte înţelepciunea? cere o altă întrebare: ce e înţelepciunea?
de ce pui intrebari la care le stii raspunsul?
Pentru ca nu sunt singurul care postează pe reper. În plus, toate răspunsurile au anumite caracteristici care ajută la formarea unei imagini cât mai clare despre subiectul dezbătut. (unul dintre rosturile părtăşiei creştine este dialogul, meditarea la subiectele biblice care ajută membri să îşi clarifice nelămuririle)
Porta, is curioasa daca tu faci treaba asta si in realitate.
Tocmai acesta este motivul pentru care pun întrebările. Toată clasa educată ar trebui să fie CONŞTIENTĂ de un astfel de demers. Voi de ce vă puneţi întrebări?
Un alt motiv pentru care pun întrebările astea este simplificând lucruri se poate ajunge la superficialitate. Pericolul mai grav este că preluând lucruri simplificate fără să cercetăm argumentul din spatele acestora (care este de cele mai multe ori un proces complex) este şi mai periculos, pentru că lipseşte fundamentul care a dus la enunţul simplificat.
Să nu argumentăm, să nu dezbatem, să nu gândim complex pentru a concluziona enunţuri clare este o greşeală care ne va costa.
De altfel, este necesar să simplificăm unele lucruri dar scopul nu este simplificarea ci procesul şi aplicaţia. Simplificarea îşi are rostul în a face totul cât se poate de clar pentru ORICE OM. Dacă însă nu se pune accent pe procesul care a dus la acea concluzie simplă, şi apoi nu oferă o modalitate de aplicare a acesteia, simplificarea, după cum şi procesul, oricât de complex, devin inutile. Dar, ştim bine că nu e nici vina procesului, nici a concluziei clare ci a omului care în ciuda clarităţii sau a complexităţii refuză să aplice.
Problemele nu sunt atât de simple pe cât par. Unele sunt, totuşi, nu aceasta este regula.
Eu te-am intrebat daca o faci in viata reala si nu de ce o faci :)
da, o fac…din moment ce am scris de ce o fac…
Scuza-ma.
nici un bubu.
sunt franta si iti voi spune maine pentru ca pe maine am de facut un referat la romana si nici acuma nu l-am terminat asa ca daca ai rabdare ma voi gandi la cele scrise de tine si voi incerca ca raspunsurile mele sa te satisfaca si sa fie cat mai elocvente….ok?pe maine….apropo cum te cheama?
chiar? :)
scz ca nu ti-am raspuns ieri dar se pare ca nici tu nu mi-ai raspuns la intrebare asa ca voi intra si eu in tacere pana iti vei reveni….deci….n-am inspiratie asa ca nu stiu cum si cu ce sa-ti raspund dar cand voi avea cu siguranta iti voi raspunde…ok?
E bine shi asha. Cat despre problema cu numele. Am de gand sa postez cu numele meu dar inca nu. Vorbisem cu Filip despre o idee legata de nume, dar inca nu am inceput-o.
ma bucur….pai problema cu numele e doar o idee,poate vei ramane numai cu ea….nu ti-am cerut sa-mi spui codul seifului tau…..oricum imi pare bine sa te cunosc PORTA…pe mine ma cheama Edina Edda..poti sa-mi spui cum vrei
huh, shi eu care credeam ca va trebui sa itzi spun shi numarul de la usha beciului. Dar acum vad ca nu mai e necesar.
Edina, incantat de cunoshtintza. Numele meu este Ciprian Simuţ.
FAIN NUME AI…sper ca nu te superi ca nu-ti voi raspunde la intrebarile puse chiar cand tu le asteptai
Cred ca numele este si va fi cel mai relevant in cer…cand El ne va chema… pe nume…!
O parere umila, asa de inceput!
relevant? cel mai relevant? de ce?
de ce nu-mi raspunzi chiar tu la propria-ti intrebare?!
cu siguranta ai deja un raspuns!
bine. Daca numele este cel mai relevant (deshi nu cred ca relevant termenul pe care ar fi trebuit folosit) atunci ce rost mai are moartea shi invierea lui Cristos? Numele, intr-adevar ishi are importantza lui, pentru ca denota grija lui Dumnezeu fatza de om. De asemenea denota caracterul lui Dumnezeu. In ultima masura, faptul ca Dumnezeu ne cheama pe nume arata shi faptul ca Dumnezeu ne cunoashte, mai mult decat pe nume, pentru ca vom fi da socoteala pentru faptele noastre.
De aceea, nu cred ca numele sunt cele mai relevante elemente gasite in cer. Numele este doar un aspect. O valoare mult mai mare decat numele o are judecata shi rasplatirea, pentru ca se bazeaza pe jertfa lui Cristos.
te-am inteles…acum la ce m-am referit eu: in cer vom primi un nume nou, o caracterizare a caracterului nostru din partea lui Dumnezeu…aceasta eu o gasesc minunata…o atentie deosebita din partea Celui Preasfant, o lauda nemeritata, o rasplata necuvenita…un Nume Nou…o identitate nou…o viata nou (stiu ca teologic toate acestea le avem inca de acum, gandeste-te totusi la acest lucru un picut mai putin rigid…iesi putin din linile prea clar trasate teologic si imagineaza-ti, ca si cum te-ai naste din nou literalmente…)
Dar nu trebuie sa nu gandesc rigid. Din contra. A gandi teologic o problema itzi ofera o dimensiune cumplit de bogata imagistic…imaginativ. De fapt, nu potzi gandi teologic fara imaginatzie. Precizia interpretarii biblice ofera bogatzie.
E prea multa flexibilitate in multe idei pe care le concepem. O prea mare flexibilitate poate duce la interpretari greshite, shi la imagini care sunt grandioase, dar care nu au nimic a face cu descrierea Biblica. Nu am nimic impotriva cu genul de indemn pe care il dai tu. E chiar bine, insa e nevoie de multa grija pentru a nu te departa de contextul Biblic.
perfect de acord Porta…deci ne-am inteles!
Aham.
A unbla prin “valea umbrei mortii” sau significatia acestei cuinte este ca Domnul Isus si el a trecu prin valea umbrei moriti ca sa biruiasca tot ce era pierdut adica Viata vesnica sau mai bine zis ” Omul ” criatura creata de Dumnezeu dar de multe ori cand esti crestin si te increzi in Isus Cristos ca el zice mereu “Nu te las” el todeauan zice sa continuam si sa nu te uiti inapoi caci daca te uiti se va intampla ca si cu nevastasa lui LOT din Biblie poate mai rau in loc de stalp de sare esti mort in cateva clipe dar daca nu te uiti si te orientezi bine nu vei pierde caci binele trebuie sa biruiasca totul si nu poate pierde cea ce noi o numim speranta in ziua de astazi nu conteaza prin ce vine speranta poate fii manifestata in mai multe feluri prin Duhul sfant sau prin oamenii trimisi de Dumnezeu “ingerii sai” si eu am trecut prin asemena lucru dar nu chiar asa de grav , si am avut multe experiente cu Isus si inca voi mai avea . Eu sant un baiat de 18 ani pe nume Bogdan DOMNUL SA VA FIE ALATURI DE VOI TOTI chiar si familile voastre prieteni etc dar in SPECIAL tu …....
Vorbesti de “valea umbrei mortii”! Noi o numim “gindul haului dincoace”! Aici nu se cistiga, aici se pierde, daca vreai o sansa… Daca sint fund nam cum sa ma uit inapoi, caci eu sint pardonul – privitima! Mam saturat sa fiu deaceea spun – fratilor pentru a mai lungi cu vesnicia cu supravietuirea omului ca specie trebe sa mai facem schimbari, sa mai schimbam regula cu haos din cind in cind. Adica spun sal mai citim pe K.Marks, caci acum se intilnesc Bush cu Putin si fac planuri cum sa ne vina de hac!
Ieremia 23: 9. “Inima imi este zdrobita in mine, toate oasele imi tremura; sint ca un om beat, ca un ametit de vin, din pricina Domnului si din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10. Caci tara este plina de preacurvii si tara se jeleste din pricina juramintelor; cimpiile pustiei sint uscate”. Toata alergatura lor tinteste numai la rau si toata vitejia lor este pentru nelegiuire! 11. Proorocii si preotii sint stricati; “Leam gasit rautatea chiar si in casa mea, zice Domnul”. 12. “De aceea, calea lor va fi lunecoasa si intunecoasa, vor fi impinsi si vor cadea; caci vor aduce nenorocirea peste ei in anul cind voi pedepsi, zice Domnul”.