Loading ...
“Să ezit, să nu ezit… să ezit, să nu ezit…”
Sună cunoscut? Bineînteţes că sună cunoscut! Ne punem atâtea probleme înainte de a acţiona, într-o direcţie sau alta, încât tot ce ajungem în final să facem e să... ezităm.
La ce mă refer?
Mă refer la locuşorul călduţ pe care ni-l găsim şi din care nu am pleca pentru nimic în lume. Că e comod! A fi căldicel înseamnă a sta într-un loc călduţ şi comod, înseamnă a aparţine unei comunităţi de căldicei. A fi căldicel înseamnă a nu face nimic. Şi a nu face nimic înseamnă a muri.
Dacă ar trebui să dau cuiva un sfat, acum la bătrâneţe, i-aş spune: “Ascultă-ţi întotdeauna inima!”
A asculta ce-ţi spune inima nu înseamnă a-ţi asculta firea (pământească). Dimpotrivă, înseamnă a-L asculta pe El, pentru că El locuieşte în inima ta! Sau nu?
Dacă Tatăl locuieşte în inima ta, de ce ţi-i frică să asculţi ce-ţi şopteşte? El insistă... Dar vine o zi când nu-L vei mai auzi. Şi ziua aceea e cruntă, o ştiu prea bine! Totuşi… vocea dinăuntru revine în omul care se căieşte. Şi ziua aceea e cea mai fericită! O ştiu şi pe asta…
Cum pot să-L aud? Ce să fac ca să nu dispară vocea?
Citeşte Scriptura, frecventează cât mai des biserica, roagă-te şi cântă.
Fă cele de mai sus, crede că ele sunt soluţia şi vei ajunge în iad! Înţelege că toate aceste “activităţi” de-abia zgârâie pojghiţa problemei! Ce-i răspunde Isus tânărului bogat, care ţinea toată legea, dar simţea că-i lipseşte ceva? Îi spune să renunţe la ce are mai scump şi să-L urmeze! Isus îi cere omului să renunţe la EUL său, să-şi îngroape mândria şi să-L urmeze pe El. A-l urma pe Isus înseamnă a trăi în dragoste. Ce e şi mai frumos e că de fiecare dată când renunţi la tine, prin dragoste, în favoarea altora, de fapt câştigi mult mai mult înapoi! Te apropii de El. Şi te apropii de tine însuţi.
Prea multă teorie… cum aplic? Începe prin a fii atent la ce se întâmplă în jurul tău. Fii sensibil la nevoile celorlalţi. Sper că-ţi dai seama că nu poţi face nimic fără un salt prin credinţă, pentru a te desprinde de “normal”!
Tatăl vine la omul sincer care-L caută cu toată pasiunea! Eşti sincer cu tine însuţi? Eşti transparent faţă de ceilalţi?
Loading ...
sal filip …
well am citit si eu .. articolul …
imi place site-ul … se vede ca ai muncit la el … ce nu imi place … e faza cu iadul … dai raspuns la intrebarea (‘’cum sa nu pierzi vocea interioara ‘’) si apoi … folosesti raspunsul … in alta fraza … scartzaie … parerea mea … am intales … sensul .. nu-i problema … da se putea mai clar … succes incontinuare …
si felicitari inca o data …
Sal Beni!
Ti se pare prea drastica afirmatia? Este drastica. Si cred cu toata convingerea ca e adevarata.
da.. pana la urma constiinta este cea care ar trebui sa iti dicteze ce sa faci, sa eziti sau sa nu eziti, iar constiinta trebuie sa se ghideze dupa El.., totusi daca nu ar fi constiinta nu ai putea alege, mai are si ea o voce interioara de care tinem cont de fiecare data, asa e natura umana, astia suntem cu totii
vorbe din auzite shi eu pot scrie….asta pt filip….ce-i cu abureala asta? voce interioara? dar ce cea exterioara ai auzit? faptele…..pot fi vocea exterioara? dar atunci ce de zice “nu prin fapte….”? dar zice cumva prin ganduri? se mai zice ca din prisosul inimii vorbeste limba…...dar daca inima ti-e data mai mult unei persoane(iubitiubita) decat lui Dumnezeu….atunci ce tre sa iti vorbeasca….?
eu nu cred ca am avut nici o experienta in care sa zic sunt 100% convins ca asta imi zice Dumnezeu. ce se intampla atunci? lucram pe procentaje? poti sa zice …..hai ca im proportie de 60% asta vrea El sa fac? sa ziceam sa shi asta ar fi mai usor…....dar daca lucrezi cu un procentaj de 50-50? ajunbge sa fie un fel de loterie…...urim shi turim…...bagam 2 biletele intr-o punga unul cu da shi unul cu no shi care vrea Domnul ala iese? e practica folosita in biblie, oare este indicata sa o folosim shi noi? atunci ce fac tre sa ezit….
Tre sa tinem cont si de studierea Scripturii si de inkinarea in fata lui Dzeu prin rugaciune si cantare. E adevarat ca nu in asta sta esenta, ci in inkinarea cu un cuget curat si inocent as spune, “Lasati copilasii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci Imparatia cerurilor e a unora ca ei”. Smerenia asta poarta un rol keie in auzirea si ascultarea Vocii.
Iar faza cu tanarul bogat…n-ai spus-o toata…prima data Isus i-a spus sa pazeasca cele 10 porunci, si mai apoi cand acesta i-a confirmat acest lucru, i-a cerut sa renunte la tot ce are. Uitati-va bine la Isus, el a fost crescut sub invatatura legii. Credeti ca Maria si Iosif nu l-au invatat?... Deci ca atare si noi trebuie sa invatatam si sa cunoastem Scriptura, pt ca aceasta e cuvantul lui Dzeu, adica Vocea. Prin ea, zic eu, ca Dzeu ne vorbeste fiecaruia pe intelesul lui. Ca nu e de-ajuns doar sa citim … asta e partea a II-a.
aham.. si vocea e Duhul Sfant nu? stii cum ne-o explicat noua la cateheza?
k Duhul Sfant e ca un casetofon dat la maxim in constiinta noastra. Cand vrem sa facem ceva rau, El ne mustra. Daca ascultam si nu facem, ii auzim in continuare vocea la maxim. Daca il ignoram, si facem acel lucru rau.. ii ca si cum am pune o patura pe el. Si tot asa.. pana ajungem sa nu il mai auzim. Dar casetofonul e tot la maxim..
Ca sa il putem auzi din nou.. trebuie sa mai dam jos din paturi… Intelegetzi ce vreau sa zic?
i was blind: ti-am citit si recitit comentariul, dar nu am inteles ce-ai vrut sa zici. Ai vrut sa zici ceva? Probabil ca nu ai trecut de stratul evidentului, in ce am scris eu…
ralu: cum crezi ca ajung sa-L cunoasca oamenii care nu au acces la Scripturi? Bineinteles ca vei raspunde: “Dumnezeu e drept, are mai multe moduri prin care se reveleaza oamenilor”. Corect. Primeaza experienta personala.
fearl3ss: vocea aceea e mai mult decat Duhul Sfant. E o voce generata de intreaga mea fiinta, cu toate nevoile, gandurile si visele mele, sub autoritatea Duhului Sfant. Ar fi si mai bine daca ar fi toate sub autoritatea Lui…
Pentru cei care stiu… o scurta gluma.
Cica merge un schelet la doctor.
Doctoru-l intreaba: “Ba, tu acuma vii?”
:))
:)))))))))))))))
..pot sa zic si eu una? pls… :D
Merge un schelet la bar: Dati-mi un suc si o cârpã de sters pe jos :P
lol
cred ca intrebarea era “ce ascultzi?...” nu?...
pai da, ce ascultzi pt ca sunt multe voci in capul tau… care e mai puternica?... sau poate ar trebui sa ascultam de cea mai slaba pt ca sunt multe paturi deasupra casetofonului… :)
se intampla ca dupa ce ai facut ceva sa auzi o voce care te mustra shi apoi una care te scuza shi gaseshte motive shi argumente shi apoi alta voce care spune ca eshti dator sa suferi pt gresheala ta shi apoi vocea sperantzei care zice ca maine va fi altfel… shi se intampla ca vocile astea care se cearta intre ele sau care striga in cor shi te acuza sa nu te lase sa dormi sau sa te rogi sau sa simtzi dragostea…
teoretic ar trebui sa fie doar 2 voci : binele shi raul… dar ce te faci cand sunt peste 10?... care care-i?...
atzi zis ca una din voci este Duhul Sfant sau Conshtiintza… atunci celelalte ce sunt?... poate sunt shi ele duhuri… pt ca daca sunt doar produse ale imaginatziei mele inseamna ca aud voci shi ca sunt un pic schizofrenic…
duhuri necurate?... pai atunci, daca este o cearta intre duhuri, eu de ce sa ma bag?... le las sa se certe intre ele shi eu imi vad de somnul meu…
dupa cutremur shi furtuna, Dumnezeu a vorbit printr-un susur bland… dar susurul era shi in timpul cutrermurului pt ca era o apa curgatoare, doar ca nu se putea auzi din cauza zgomotului… doar cand cearta dintre voci se opreshte potzi auzi ceva cu adevarat shi atunci cel mai probabil nu o sa auzi o voce sau ceva instructziuni ci mai degraba o sa auzi o linishte care itzi da pace sau o muzica de care te indragosteshti…
nu o sa potzi face vocile din capul tau sa taca la fel cum tipu din Beautiful Mind nu a putut scapa de personajele alea imaginare – potzi doar sa nu le mai bagi in seama shi sa nu le mai crezi… sa nu mai incerci sa afli care are dreptate pt ca nici una nu are… iar cand vei asculta dincolo de voci o sa descoperi simplitatea amoniei care leaga toate lucrurile intre ele intr-o muzica cel putzin divina…
calugarii folosesc izolarea shi meditatzia, yoghinii ii spun golirea mintzii de ganduri, etc… credintza presupune experimentare… daca tot ce faci este sa ascultzi ce itzi spun vocile, tu faci de fapt voia lor shi nu voia ta, shi inevitabil o sa ascultzi de vocea cea mai vehementa, care te critica cel mai puternic – Dumnezeu nu striga ci bate la usha rabdator pana cand itzi faci loc printre musafiri shi ajungi pana la usha sa-i deschizi… incearca shi altceva decat ai facut pana acum… cine shtie, poate o sa afli lucruri noi… :)
Da, ai dreptate Feanor, sunt atatea voci in capul meu! Si ii amuzant sa vorbesc singur, cu mine insumi, ca nu ma simt niciodata singur! :D
i was blind, ceea ce spui tu, cu procentele, e foarte adevarat. Iar daca ai mai mult de 2 voci care-ti vorbesc, atunci chiar poti s-o iei razna!
Cand am de luat o decizie, nu ma refugiez intr-o stare spirituala, pentru a primi ghidare…
In spiritul caracteristic, iau problema si o desfac in probleme mai mici, studiez implicatii, avantaje, dezavantaje, consecinte si intr-un final iau o decizie. Daca simt liniste si pace, stiu ca am luat decizia corecta. Daca nu sunt linistit, inseamna ca tre’ sa revin asupra deciziei. Asta este ceea ce fac si marturisesc ca nu regret nici o decizie pe care-am luat-o pana acum!
Acea voce imi vorbeste, de fapt, ulterior luarii unei decizii. In timp, prin moduri dincolo de intelegerea mea, gasesc tot felul de legaturi cu decizia mea din trecut si inteleg si mai mult ca a fost o decizie corecta pentru mine, atunci.
Cred ca pierzi vocea atunci cand nu vezi legatura si continuitate in lucruri, atunci cand nu-L vezi pe El in spatele evenimentelor.
“Asta este ceea ce fac si marturisesc ca nu regret nici o decizie pe care-am luat-o pana acum!”
Nu regreti nici una? Eu zic ca e putin tragic atunci. Banuiesc ca la un moment dat, ai pacatuit si tu la fel ca si noi ceilalti. Nu regreti?
Nu.
Ceea ce am spus, am spus-o la un mod foarte realist, constient fiind ca sunt pacatos si ca nu pot face NIMIC ACUM pentru a-mi anula starea pacatoasa.
Lucrurile stau cam asa: omul este pacatos, Isus a murit in locul omului, omul are dreptul la viata. Deciziile pe care le pot lua eu sunt in legatura cu ultima parte, punct.
Este total irealist sa spun: “Daca as fi facut atunci altcumva si nu as fi pacatuit…”. Nu ma refer la acest tip de decizii.
Dar pot sa spun impacat: “Am facut totul atunci si am mers in directia X. Nu regret si inteleg ca a fost spre binele meu!”
pai atunci de ce mai ezitzi? sau mai ezitzi?...
daca oricum suntem predestinatzi…
exista lucruri pt care merita sa ezitzi shi altele pt care nu?... care ar fi aceste lucruri?
daca oricum am pacatuit shi nu putem schimba trecutul iar pe de alta parte ne-a shi fost iertat, atunci mai are rost sa impart lucrurire pe care le fac in “fapte bune” shi “pacate”?...
perfect feanor
“...care ar fi aceste lucruri?”
cam tot ce face un om trebuie sa ii treaca prin filtru, tocmai in ideea in care tu ai spus-o :)
Si uite-asa am putea ajunge la un nivel superior. Pacat ca adevarul din spatele afirmatiei tale poate fi interpretat gresit si, mai ales, inteles gresit!
asa imi place chestia asta cu predestinarea….. ma fascineaza de mai mult timp….se zice ca suntem predestinati….. ceea ce inseamna ca viata noastra e deja scrisa undeva….care ma duce cu gandul ca cineva a scris-o….... asta inseamna ca greselile…...sau pacatele, cum vreti sa le numiti, or fi oare greseala scriitorului?
da, viata este scrisa undeva, daca vrei ca si intr-un limbaj de programare, ci if-uri :)) [cam aiurea saemanarea darrr noah sper sa se inteleaga] deciziile luate de noi cunteaza, ele conteaza cel mai mult, altfel existenta vietii nu ar avea sens
intrebare: cum de altii au premonitii? cum de altora li se descopera viitorul? si totusi avem dreptul la liber arbitru .. cum comentati faza asta?
mai dani, tu chiar crezi ca este posibila prezicerea viitorului? poate imi spui si mie ceva mai concret , eu ma tare indoiesc de treaba asta
ce zici de universuri paralele?
se leaga de butterfly effect… orice actziune are ca consecintza o serie de alte actziuni… etc… daca ne-am putea intoarce in trecut sa schimbam o anume actziune, atunci tot cursul istoriei ar fi altul shi deci istoria pe care cel putzin eu mi-o amintesc ar fi alta decat noua istorie… deci acel univers ar exista cel putzin in mintea mea…
dar daca am putea accepta ca exista in mod real shi obiectiv mai multe universuri care coexista simultan, atunci ar insemna ca eu exist shi in alte universuri shi poate ceva ne leaga pe totzi aceshti “eu”... deci poate daca unuia dintre noi i se intampla ceva important, acel lucru le apare celorlaltzi sub forma de vise shi premonitzii…
exista in fizica cuantica teoria “P-branelor”
care alaturi de alte patru mari teorii incerca sa explice natura materiei intunecate… shi ideea era ca spatziul nostru 4D (se pare ca pe alocuri shi pt scurte perioade de timp e 5D) nu este singurul spatziu de acest fel din univers… imaginatzi-va ca spatziul nostru 4D este redus la o foaie de hartie… acum mai punetzi deasupra inca 100 de foi de acelashi fel… fortza de gravitatzie ce actzioneaza asupra foii mele este foarte mare shi nu poate fi explicata din interiorul foii in care ma aflu… teoria P-branelor spune ca deshi lumina shi orice alta particula exista shi se mishca in universul acesta 4D care deshi este curbat nu permite particulelor sa iasa afara din el, exista ceva care trece in afara unui asemenea univers shi le afecteaza pe celelalte shi se chiama gravitatzia… asha se explica materia intunecata care s-a estimat matematic ca alcatuieshte 95% din univers… restul materiei vizibile este alcatuit din planete, galaxii, particule, etc…
deci cu toate ca am fost predestinatzi sa existam, orice actziune a mea creeaza un univers care nu ar fi existat daca eu alegeam sa fac altfel decat am facut… atunci ar fi existat alt univers… deci o alegere oricat ar parea de mica creeaza un univers, atunci trebuie sa acceptam ca exista in noi o putere, un liber arbitru… dar per ansamblu, in afara tuturor universurilor, unde exista Dumnezeu, acolo puterea este a lui shi deci tot ce face El este interpretat de noi ca “predestinare”
prezicerea viitorului este in sine un paradox considerand ca universul este in 3D shi timpul curge continuu… vine mingea spre mine shi eu o prind ca sa nu cada… am prins-o… ar fi cazut daca nu o prindeam?... de unde shtii?... eu pot sa prezic viitorul: mingea va cadea… shi asta se intampla… dar tocmai acesta prezicere ma determina pe mine sa actzionez shi creez un alt viitor in care prind mingea shi deci imi anulez propria predictzie tocmai pt ca shtiu viitorul…
deci in sine, predictzia este o actziune care determina un alt curs al evenimentelor decat cel prezis, care nu s-ar fi intamplat daca nu faceam predictzia…
sa consideram teorie universurilor paralele adevarata, chiar crezi ca noua oamenilor n-i se permite acces? Eu sunt sigur ca nu, iar cei ce retind lucrul asta ca fiind posibil, sau cum ca l-ar fi infaptuit, sunt.. hai sa zicem paranoici. ;)
chestie , in exemp-lul cu mingea, mingea aia nu vine singura spre tine, a fost aruncata de cineva, deci nu poti sa schimbi decat ceea ce tu produci sau unul de seama ta o face :-)
noi NU suntem de la incepur in lumea asta… in momentul in care noi aparem, deja multe lucruri se afla in desfashurare… deci noi le luam din mers, le invatzam shi le conducem in anumite directzii prin decizii specifice pe care numai noi le-am putea lua… nu eu produc mishcarea mingii ci doar o observ shi daca vreau pot interveni pe parcurs… nu eu fac un copac sa creasca dar daca vreau, pot alege sa-l tai… etc…
nu pot creea un om dar pot distruge unul… deci pot interveni shi in chestii pe care le-a facut cineva care nu e de aceeashi natura cu mine…
calatoria intre universuri paralele s-ar putea produce chiar acum dar n-ai avea cum sa-tzi dai seama deoarece pt tine exista o singura istorie in care timpul curge liniar… daca acum ma aflu intr-un univers shi peste o ora in altul, pt mine exista un singur univers subiectiv pt ca nu pot percepe decat un univers intr-un moment de timp… singura posibilitate ar fi calatoria in timp dar atunci ar insemna ca exist in doua timpuri diferite in simultan, deci ca ori sunt doi “eu” shi deci fiecare dintre aceshti “eu” percepe alt univers – dar unul singur intr-un moment dat, ori ca universul din al carui timp vin inceteaza sa mai existe pt mine pt ca acum ma aflu intr-un alt timp al acelui univers deci de fapt o alta istorie, iar daca e o istorie diferita cel mai probabil e shi obiectul istoriei diferit – adica universul e diferit…
deci e un paradox… dar nu imposibil…
Subiectul” sa ezit sa nu ezit “mi-a atras atentia ,pentruca si eu stiu ce inseamna ezitarea.
De un an nu a mai comentat nimeni nimic , n-o s-o fac eu. inseamna ca nimeni nu ezita.
Cititi ” interviu cu Dumnezeu” de Octavian Paler. Cauta asa cum am spus .
mi-a placut foarte mult,