“Nimeni n-aprinde o lumină, ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniţă; ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.
Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină. Dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.
Ia seama ca lumina care este în tine să nu fie întuneric.” (Luca 11:33-35)
Cât de adevărate sunt aceste cuvinte… câtă profunzime!
Mergem la biserică, ascultăm predica şi cântăm… ne simţim atât de aproape de Dumnezeu… Apoi venim acasă şi începem să ne murdărim, uitându-ne la lucruri care nu ne aduc nici un folos.
Continue reading ‘Unde priveşti?’

Na că a trecut şi a treia zi de Paşte, asta înseamnă că anu’ ăsta Paştele au fost exact în weekendu’ care a trecut. Trist, şi am încercat să sărbatoresc, şi am reuşit, da’ de ce, nu-mi mai aduc aminte, în schimb îmi aduc aminte că am sărbătorit Paştele de Florii şi n-am mai lăsat nimic pentru Paşte, ce Paşte, care Paşte, Paştele l-au sărbătorit creştinii ăia care cred în Isus, da’ şi eu cred, da cred, cred că cred. Mă duc să verific. Totuşi, până vin înapoi, pregătiţi pietrele… Sunt vinovat – vinovat de ce? Nu contează, sunt vinovat şi gata, luaţi piatra şi daţi… Nu puteţi? Da, ştiam, toţi sunteţi vinovaţi, vinovaţi, atât de vinovaţi că nu o să ştiţi care în care să daţi… Deci nu puteţi da? Hai încercaţi, insist, iau asupra mea vina voastră şi o duc sub mormanul de pietre. Dar nu pot, n-am drept de autor, a luat-o Altu’ odata, de mult, cre’ că tot de Paşte. Păi în cazul ăsta nu-mi mai rămâne decât să aştept Crăciunul. Aşa că Merry Christmas!
Până atunci o sa încerc să scap de vină. Lăsaţi pietrele josssssssssssssss…
Published by Filip on 6.05.2005
in Media.

Loading ...

Ai văzut Antz, A bug’s life şi Robots?
Dacă nu le-ai văzut, TREBUIE SĂ LE VEZI!
Dacă da: Care este elementul comun al celor 3 filme?
I D E A L I S M U L.
În “Antz” avem o furnică muncitoare, din clasa cea mai de jos, care se prezintă întotdeauna ca fiind “inginer de redistribuire a solului”. :D
În “A bug’s life” avem o altă furnică visătoare, care crede că există o lume mare, undeva, departe şi că poate ajunge oriunde!
Personajul principal din “Robots” este un tânăr robot inventator, care crede că poate schimba ceva în lumea lui!
Continue reading ‘Idealism’

Unul dintre marii duşmani ai noştri este frica. Dar aproape orice rău este un bine pervertit. Frica este unul dintre ele…
Până la un punct frica poate face un om sa fie mai atent, mai grijuliu, dar frica împinsă dincolo de acel punct poate să-l paralizeze pe om. Există o frică sănătoasă, care ne dă îndemânare şi imbold, există însă şi o frică nesănătoasă care ne jefuieşte atât de îndemânare cît şi de imbold. Frica ce ne inhibă..
Găsim în Biblie scris: “Frica de Domnul este începutul înţelepciunii” (Psalm 111:10) şi de asemenea găsim scris: “...mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ.” (Matei 25:25). Ambele sunt profund adevărate. Exista o teamă care este înţelepciune şi una care te face să-ţi îngropi talanţii în pământ!
Satan vrea să ne fie frică. El ştie că nici un rău de care ţi-e frică nu e aşa de rău ca frica însăşi. A trăi cu frică înseamnă a trăi împotriva realitaţii! De ce credeţi ca spun eu asta?
Continue reading ‘Fear … Fearless!’
Published by ralu on 3.05.2005
in Viaţa.

Loading ...

Uneori, în setea mea de perfecţiune, îmi doresc să trec prin moarte şi să ajung dincolo, în cealaltă lume. Şi abia atunci realizez ce frumoasă e viaţa aceasta, ce dulce poate deveni suferinţa, ce seacă poate deveni bucuria… Şi dacă toate lucrurile sunt deşertăciune şi goană după vânt, pentru ce mai trăim? Eu trăiesc pentru că întâi El m-a iubit. Tu pentru ce trăieşti?
“Nu există nici fericire nici nenorocire în lume; există doar compararea unei stări cu cealaltă şi – atâta tot. Doar cel care a simţit nefericirea cea mai cumplită e în stare sa simtă cea mai mare fericire; iar ca să îţi dai seama ce bine este să trăieşti, trebuie să-ţi fi dorit… să mori.” – Dostoievski.
Published by Filip on 1.05.2005
in Viaţa.

Loading ...

E uimitor cât de uşor îmi e să fiu indiferent faţă de jertfa Lui!
Am rămas perplex zilele trecute, ascultându-mi gândurile! “Ouch!”, am zis, “de când îs aşa?”... Mă iau cu una, cu alta şi nici nu-mi dau seama cum, valorile mele de bază, dispar tot mai mult din focus.
Înfiorătoare şi înfricoşătoare această fiinţă – OMUL. Atunci când se crede mai tare şi mai în siguranţă, atunci cade mai adânc! Atât de fragil… atât de nestatornic! Chiar nu înţeleg sensul vieţii în afara cunoaşterii lui Dumnezeu! Poate că totuşi speranţa îi ţine pe mulţi în viaţă...
Mă prăbuşesc din nou înaintea Ta! Primeşte-mă...