Published by Monya on 31.10.2006
in Viaţa.
Loading ...
Iar plec … iar îmi pun toate visele, viaţa, sentimentele într-un geamantan şi plec să descopăr oameni, idei, trăiri noi.
M-am obişnuit cu viaţa asta de călător, cu mersul pe jos, cu trenul, cu autocarul sau cu avionul, cu oameni, cu lupte, cu ploi şi frig în suflete. Călătoria mea a început cu ceva timp în urmă, au existat temeri, frică, neîncredere, dar am învăţat din toate că sunt Fiică, nu sclavă, că sunt din Lumină şi că NU pot fi mai puţin de atât.
Desigur, mulţi vor spune că nu înţeleg zbaterea mea, dorinţa mea de a face mai mult şi de a nu mă conforma unei societăţi care deformează, distruge imaginaţia şi te reduce la un simplu plătitor de taxe şi impozite.
Continue reading ‘Călătorie în suflet’
“Fool me once, shame on you!
Fool me twice, shame on me!”
Suntem oameni, facem greşeli, îi rănim pe cei pe care-i iubim şi suntem nehotărâţi… Bănuiesc că pe-aici ne învârtim majoritatea şi sunt puţini cei care le fac intenţionat—ca în Cruel Intentions.
Cât de adevărat este citatul de mai sus?
Hai să ne axăm pe două tipuri de relaţii:
1. Profesională – parteneri de afaceri, angajat-patron, etc.
2. Amoroasă – el şi ea.
Continue reading ‘A doua şansă’
Chiar dacă dedicaţia nu e un gen literar,
je voudrais cet article să fie o dedicaţiune
pentru poeta Camelia Luncan
“E o ţară-n care nimic nu e ceea ce pare
Te provoc să recunoşti adevărata valoare:
E vorba de putere, advertising şi manipulare
Faptele, nu vorbele te fac să fii mare.”
Fircălind despre Richard Wurmbrand, mă trezesc a fi un grădinar pre-european, căruia i s-a năzărit să opereze trunchiuri umane. Socotesc că nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintele.
Richard Wurmbrand Este!... mare şi genial, indiferent dacă este sau nu recunoscut de prosteasca şi superficiala emisiune naţională cu oareştecare înhăituri de miştocari şi ciume de sticlă.
Continue reading ‘Axioma Wurmbrand’
“Şi dacă ramuri bat în geam… tai copacul.” Sebi Ungur
Dedic acest articol lui Sebi, care mă depăşeşte eseistic şi stilistic în limba noastră carpato-danubiano-pontică.
Plouă supărător, plouă cu stări de plumb, cu plictis, plouă cu hârţogării şi hapciupaliţi: dacă ai diplome, eşti cineva sau nimik, tot se lupează documente, fişiere, papirusuri secretoase, mute şi compromiţătoare. Parlamentarii şi-au votat fondurile pentru hârtia igienică, dar, bănuiesc, cu una de calitate superioară, în care să poată să-şi sufle fiecare mizeriile interioare, cu care să se poată şterge pe fruntea obosită (lipsită de riduri prin cosmeticizare), datorită orelor suplimentare în favoarea poporului.
Continue reading ‘Păltinişul meu’
Niciodată nu am putut suporta muştele. Mona Muscă a fost pălită dur de Gabriel Liiceanu, dar pe bună dreptate şi demnitate.
Membrii PSD şi PC au fost colaboratori principali ai securităţii, dar acum încearcă să se acopere cu frunzele lui Adam, formând pe minciuni şi secrete un covor multicolor de manipulări.
Taxa pe ţigări nu rezolvă problema acestui viciu cvasi-general. Da, cumpăraţi-vă, să vă faceţi plămânii precum cenuşa. Nu-i nici o problemă: vom trăi noi mai mult ca voi.
Continue reading ‘Himerele cotidiene’
Loading ...