E din nou sărbătoare şi e din nou aglomeraţie… pe raionul băuturi… Să nu mai pomenim de iepuraşi care clocesc ouă, pentru că importarea obiceiurilor proaste dinspre vest e alt subiect. Ne-am obişnuit deja ca marea majoritate a populatiei să vorbească zilele astea despre naştere şi nu despre înviere. Eventual, mai poţi găsi câte un critic care să-l mai trezească din morţi pe Mel Gibson şi pe a lui viziune sângeroasă. Nu mai este nici comic şi nici tragic acest lucru… e rutina de Paşte. Dar în ultima perioadă mai circulă un curent. De data aceasta printre cunoscătorii sărbătorilor creştine. Pe scurt îi zice: “Anul acesta parcă nici n-a fost sărbătoare. Nu mai e ca în alţi ani”. Pe lung nu-i mai zice…
De la an la an, parcă s-ar strica sărbătorile. De ce? Se poate observa cu multă uşurinţă vinovatul: ANUL. Iar dacă nu e anul, e programul din biserică. Dacă nu e programul din biserică, e predica fratelui Popescu (despre predicile fratelui Popescu voi mai scrie). Dacă nu e de la biserică, e de la locul de muncă: “Sunt de servici de sărbătorile astea…”. Să nu mai zic de primarie şi de altele, că trec sărbatorile până terminaţi de citit şi apoi am să fiu eu vinovatul pentru eşecul din acest an al sărbătorii.
Parcă nu mai simţi că e Paşte, nu mai simţi că e Crăciun… pot zice că eşti nesimţit? Nu pot, pentru că vei începe să-mi enumeri toţi vinovaţii, mai puţin pe tine. Dar îmi pare rău să te anunţ... doar tu eşti vinovat! Ca să sărbătoreşti ceva cu adevarat, trebuie să sărbătoreşti în primul rând în suflet… Dacă sufletul tău e în sărbătoare, nimic nu schimbă asta. Dar ţie nu-ţi mai pasă de acest Paşte… Ştii tu teoria şi ajunge. Ai făcut în urmă cu câţiva ani şi practica aşa că acum nu-ţi mai pasă. Să facă alţii şi pentru tine…
Trăim în generaţia nepăsării, intitulată şi generaţia copy+paste. Nu te lasă dus de valul acestei generaţii. Să nu crezi că dacă ştii despre ce se sărbătoreşte, eşti mai bun decât cei ce golesc rafturile cu vin. Nu lăsa să treacă şi acest Paşte fără sărbatoare in suflet. Bucură-te de biruinţa asupra morţii şi nu sta nepăsător!
Hristos s-a născut… şi a-nviat!



(13 votes, average: 4.46 out of 5)
Subscriu.
Cea mai tare chestie: “nu mai e cum era…”. “Inainte era mai bine”. Serios?
Uite, a scris fain despre asta și un alt prieten.
...batrinim…
Desi au trecut deja de ceva timp…Parerea mea: sarbatoarea nu e Sarbatoare daca nu o sarbatoresti dupa voia Domnului…De aceea apare plictiseala, pentru ca restul nu e decat desertaciune…Si asta nu e valabil doar la aceasta tema, ci in fiecare aspect al vietii…
Poate cineva sa imi ofere o baza teologica sanatoasa , din care sa rezulte , ca tinerea sarbatorilor (Carciun , Paste , Rusalii…etc) sunt mandatorii pentru crestinii aflati sub noul legamant? Cere Dumnezeu”pregatirea pentru Sarbatoare” , “intrarea in spiritul sarbatorii” si “sarbatorirea dupa voia Lui”? Are sens sa vorbim despre obligativitatea sarbatoririi , in Legamatul non-legalist al harului? Astept raspunsuri!
Nu cred ca e vorba de vreo obligatie, dar nici de interzicere…Nu uita: “Tot ceea ce faceti…” ...cunosti, cu siguranta, versetul. Spre slava Lui! Iar daca in acest mod (Sarbatori, aduceri aminte) suntem incurajati, nu vad pacatul! Chiar nu vad! Singura la care se face referire e cea care a avut loc in “camera de sus”.
Presupun ca stitzi toate aceste lucruri:
Paştele creştin durează 3 zile.
Paştele este întotdeauna la o săptămână după “Florii”. Data Paştelui se stabileşte în funcţie de Echinocţiul de primăvară.
Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Isus , considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Paştele este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificaţii diferite, în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.
E adevarat ca tre sa nu uitam si spre Lume , dar eu cred ca prima data tre sa ne uitam spre interior.
Noi avem sarbatoare ? Sarbatorim ? Cum sartabaroim ?
Daca nu ame un paste fericit, suntem pierdutzi !
Domnul a murit in locul nostru si a inviat din morti!! daca nu il avem pe Dumnezeu in inima noastra atunci nu putem sa facem nimica!! noi ar trebui sa ne predam lui si atunci vom avea bucurie in viata noastra oare cum putem sa ne bucuram daca nu il avem pe Dumnezeu in viata noatra si sa avem sarbatoare

!! Domnul sa fie cu noi si sa ne Binecuvinteze



cred ca ideea este alta, adica aici se refera la bucuria sarbatorii, da, intr-adevar, cum scrie mai sus, a fost alta bucurie, atunci ( peste 20 de ani in urma ), si altfel sunt bucuriile acum, vorba scriitorului: oua rosii facute de iepurasi.
Nu relateaza nimic despre invierea Domnului de Pasti, este o aberatie aceasta, pentru cine a scris, Hristos nu a inviat de Pasti, inainte de apusul soarelui, in intrarea Sarbatorii Pastelui, Isus a fost rastignit pe cruce, iar abia a treia zi, la sarbatoarea leganarii snopului, Isus a inviat, Isus nu a inviat de Pasti.
Exod 12: 11-14
ce conteaza cand a inviat isus….. nu va dati seama… isus murit pentru voi si a inviat TOT PENTRU VOI si acum va intereseaza in ce zi ,cand …nu conteaza eu cred si stiu sigur ca invierea lui isus inseamna altceva
si daca pastele ar fi in iunie nu conteaza el a inviat cu un motiv…nu de a -ti aduce tu astazi aminte in ce zi ci “de ce??”
“Trăim în generaţia nepăsării, intitulată şi generaţia copy+paste. Nu te lasă dus de valul acestei generaţii. Să nu crezi că dacă ştii despre ce se sărbătoreşte, eşti mai bun decât cei ce golesc rafturile cu vin. ”
Nu stiu cit dureaza o generatie. De pilda daca tinerii de acum 30 de ani alcatuiesc o alta generatie. Daca sint o alta generatie, atunci va asigur ca aveau aceleasi inclinatii precum aiasta numita poetic “Copy/Paste”. Unul din motivele pentru care nu am mai dat pe la biserica, de Inviere, a fost atmosfera absolut lumeasca din jurul lacashului. Mi-am zis ca acasa as fi indiscutabil mai in legatura cu cele de Sus. Dupa un timp, un domn Jean Jacques Rousseau m-a asigurat – fie si doar prin intermediul unei carti de acum 250 de ani – ca legatura fara intermediari este chiar mai eficienta.
” Să nu crezi că dacă ştii despre ce se sărbătoreşte, eşti mai bun decât cei ce golesc rafturile cu vin.”
Recunosc, mi-a picat fisa destul de tirziu despre manipularea sau chiar incalecarea cuiva prin intermediul vinovatiei. Ce-i drept, trebuie sa si dai peste personajul potrivit… Cind il nimeresti, ii stabilesti o tzinta foarte inalta, pe care el nu prea are sanse s-o atinga. Si n-o va atinge. Partea a doua: ii spui / dai de inteles ca nu face doi bani, iar in situatia asta omul este foarte putin in stare sa se opuna unui eventual agresor, fie si aparent discret, invaluitor.
Cam asa si in citatul de mai sus. Bietul om, care barim stie ce este in ziua cu pricina, este aruncat fulgerator alaturi de aceia care nici nu se obosesc sa precate ce e de Craciun sau Pashti.
Prin urmare, exista si alte hibe pe lumea asta, in afara de cele ale generatiei Copy – Paste…